Seria de conferințe „Despre lumea în care trăim”

Fundația Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“, Editura Humanitas și Fundația ARCCA anunță prima ediție a seriei de conferințe Despre lumea în care trăim, un festival de conferințe și dialoguri culturale și științifice pe teme de actualitate, susținute de specialiști importanți și oameni de cultură de prestigiu, care va avea loc la Ateneul Român în perioada 24 februarie –28 februarie.

Unde se află și încotro se îndreaptă lumea în care trăim, fie că e vorba de România centenarului Marii Uniri, de o Europă în căutare de noi repere sau de starea omenirii la început de secol XXI? La această întrebare care ne privește pe toți vor încerca să răspundă, în scenariul primei ediții, invitați din Statele Unite, Franța, Austria, Elveția și Olanda. O vor face din perspectiva istoriei, a geo-politicii, a fizicii, a științelor medicale, a istoriei artei etc.

Între 24 și 28 februarie îi veți putea întâlni pe scena Ateneului Român pe E.S. Hans Klemm, ambasador al Statelor Unite în România, pe Thiérry Wolton, scriitor și istoric francez, celebrul autor al impozantei Histoire mondiale du communisme, pe Oliver Jens Schmitt, profesor de istorie sud-est europeană la Universitatea din Viena, pe Martin S. Martin, cu o lungă carieră de cardiolog la Fundeni, apoi în Statele Unite, pe Victor Ieronim Stoichiță, reputat critic și istoric al artelor, numit recent titular al Catedrei europene la Collège de France, pe Cristian Presură, cercetător Philips Research Eindhoven în Olanda. Fiecare va susține o conferință de o oră, urmată de un dialog cu câte o personalitate din România: Corina Șuteu, Andrei Pleșu, Horia-Roman Patapievici, Vlad Zografi, Marian Voicu, Gabriel Liiceanu.

Evenimentul va marca totodată aniversarea celor 150 de ani de la înființarea Filarmonicii Române și Centenarul României.

Seria de conferințe „Despre lumea în care trăim” este gândită ca un program cultural anual, organizat de Fundația Humanitas Aqua Forte în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“, Editura Humanitas și Fundația ARCCA.

Programul conferințelor „Despre lumea in care traim”

Despre lumea în care traim – un festival de conferințe și dialoguri culturale și știintifice pe teme de actualitate susținute de specialiști importanți și oameni de cultură de prestigiu.

VICTOR IERONIM STOICHIȚĂ este profesor la Universitatea din Fribourg (Elveţia) și, din ianuarie 2018, titularul Catedrei europene la Collège de France. Este doctor honoris causa al Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti și al Universităţii Catolice din Louvain. Este membru al Academiei Naţionale Italiene şi i al Academiei Europene. A fost titularul Catedrei anuale a Muzeului Luvru şi i-a fost conferit titlul de „Chevalier des arts et des lettres“ al Republicii Franceze. Cele mai recente scrieri: Efectul Sherlock Holmes. Trei intrigi cinematografice, Despărțirea de București. O povestire, Imaginea Celuilalt. Negri, evrei, musulmani și țigani în arta occidentală în zorii epocii moderne, 1453-1600, L’image de l’Autre. Noirs, Juifs, Musulmans et „Gitans“ dans l’art occidental des Temps Modernes, Hazan, Oublier Bucarest. Un récit, Actes Sud, Arles.

ANDREI PLEȘU este scriitor, filozof, eseist, un reper al vieţii publice şi academice româneşti. Este director fondator al revistei Dilema (ulterior Dilema veche), fondator şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă şi rector al Colegiului Noua Europă (1994), membru al World Academy of Art and Science şi al Académie Internationale de Philosophie de l’Art, dr. phil. honoris causa al Universităţii Albert Ludwig din Freiburg im Breisgau şi al Universităţii Humboldt din Berlin, Commandeur des Arts et des Lettres, Grand Officier de la Légion d’Honneur. A debutat cu eseuri de filozofie, istorie şi teorie a artei (Călătorie în lumea formelor, Pitoresc şi melancolie).
Fără a abandona discursul filozofic, l-a lărgit spre explorările teologice sau etice (Minima moralia, Despre îngeri, Despre bucurie în Est şi în Vest), cu un extraordinar succes de public. Este o voce inconfundabilă a publicisticii, aplecându-se asupra unor subiecte actuale ale politicii, ale culturii sau
ale vieţii cotidiene. Dintre titlurile publicate recent amintim: Despre frumuseţea uitată a vieţii, Faţă către faţă: Întâlniri şi portrete, Parabolele lui Iisus: Adevărul ca poveste, Din vorbă-n vorbă: 23 de ani de întrebări şi răspunsuri, Despre inimă și alte eseuri.

În secolul trecut medicina a devenit o știință și ne-a obișnuit cu progrese spectaculoase. Aceasta, ca și marea publicitate de care s-a bucurat profesiunea medicală, au dus la crearea unei opinii foarte optimiste, nu rareori exagerate, ca și când posibilitățile de vindecare sunt azi nelimitate. Secolul XXI are sarcina de a face să se realizeze multe din speranțele încă neîmplinite ale medicinii, să continue cercetarea la cel mai înalt nivel, să asigure principiile etice și morale ale îngrijirii bolnavilor, dar și să evite capcanele în care pot cădea cei care îndreaptă performanțele medicale în direcții greșite.

MARTIN S. MARTIN a practicat timp de nouăsprezece ani cardiologia intervenţională în Statele Unite, în Chattanooga, Tennessee. A fost unul dintre cei mai talentaţi chirurgi pe care i-a avut Clinica de chirurgie cardiovasculară de la Spitalul Fundeni, a făcut parte din seria chirurgilor de aur ai acestui spital, compusă din Dan Setlacec, Eugen Proca, Mihai Stăncescu, Ion Socoteanu, Gheorghe Olănescu, Ludovic Ionescu, Mihnea Ionescu etc. Alături de dr. Dora Petrilă, a semnat cartea Spitalul Fundeni. Istorie şi destine. Este, de asemenea, autorul cărţilor America povestită unui prieten din România, Cu mâna pe inimă. Corina Negra în dialog cu Martin S. Martin și co-autor, împreună cu Cristian Pătrășconiu, al volumului America la răscruce. Un dialog Transatlantic. A tradus, în colaborare, volumul autobiografic al dr. Marius Barnard (semnat împreună cu Simon Norval) Momente-cheie dintr-o viaţă în slujba binelui. Amintirile unui chirurg legendar

GABRIEL LIICEANU scriitor, autor de „literatură personală“, a constituit, prin cărţile sale, repere pentru diferitele variante ale acestui tip de discurs, începând cu Jurnalul de la Păltiniş (1983), ale cărui teme centrale sunt raportul maestru–discipol şi importanţa culturii într-o epocă totalitară. Au urmat Epistolar (1987), Declaraţie de iubire , Uşa interzisă, Scrisori către fiul meu, Întâlnire cu un necunoscut . În paralel cu volumele în care autorul construieşte ceea ce francezii numesc l’écriture du moi, Gabriel Liiceanu a publicat în ultimii ani o serie de cărţi eseistice, filozofice şi de implicare în „viaţa cetăţii“: Despre minciună , Despre ură şi Despre seducţie, Estul naivităţilor noastre, Dragul meu turnător, Fie-vă milă de noi! şi alte texte civile, O idee care ne suceşte minţile (în colaborare cu Horia- Roman Patapievici), Nebunia de a gândi cu mintea ta, Continentele insomniei, România, o iubire din care se poate muri.

În data de 21 septembrie 2015, HANS KLEMM a preluat funcţia de Ambasador SUA în România. Anterior, domnul ambasador Klemm a fost: director general interimar la Departamentul de Stat; principalul reprezentant al SUA la Forumul Cooperare Economică Asia-Pacific APEC (Asia Pacific Economic Cooperation Forum); coordonator al tuturor programelor civile şi militare în domeniul statului de drept, desfăşurate de SUA în Afganistan; Ambasadorul SUA în Republica Democrată Timorul de Est.
Pe lângă multiple mandate în Japonia, ambasadorul Hans Klemm a lucrat şi la ambasadele Statelor Unite de la Bonn, Seul şi Port of Spain.
Ambasadorul Hans Klemm a absolvit Indiana University (de la care a obţinut diploma de licenţă) şi Stanford University (de la care a obţinut diploma de masterat) şi este căsătorit cu Mari Kano.

CORINA ȘUTEU este consultant cultural internațional. A fost ministru al Culturii în Romania, director al Institutului Cultural Roman din New York și presedinte al EUNIC New York. A condus, în Franța, Masteratul european în managementul culturii al Școlii de comerț din Dijon și a lucrat ca specialist în managementul cultural la IHT, Universitatea din Nantes.
A publicat în presa internațională de specialitate mai mult de 80 de articole și rapoarte despre internaționalizarea schimburilor culturale și politicile culturale europene, a co-editat volumul
„Arts, Politics and Change” (Boekmanstichting Amsterdam) și este autor al studiului comparativ despre educația în management cultural în Europa, „Another Brick in the Wall”, publicat la Amsterdam.

OLIVER JENS SCHMITT este profesor de istorie sud- est-europeană la Universitatea din Viena. Născut în Elveţia, la Basel, a studiat bizantinistică, neoelenistică şi istorie esteuropeană în oraşul natal, precum şi la Viena, Berlin şi München. Domeniile sale de interes şi cercetare cuprind fascismul în Europa de Est, cu accent pe România, societăţile urbane din estul Mediteranei în secolul al XIX-lea, societatea şi politica în Imperiul Otoman târziu, evoluţiile socio-culturale în spaţiul balcanic albanez, istoria imperiului maritim al Veneţiei şi istoria Balcanilor în Evul Mediu târziu. Este preşedintele Secţiei filozofic-istorice a Academiei Austriece de Ştiinţe. Printre titlurile sale, traduse în mai multe limbi, se numără: Levantinii: Universuri de viaţă şi identităţi ale unui grup etno-confesional în Imperiul Otoman în „lungul secol al XIX-lea“; Kosovo: Scurtă istorie a unui ţinut central-balcanic; Skanderbeg: Noul Alexandru din Balcani,; Korčula sub dominaţia veneţiană în secolul al XV- lea; Albanezii: O istorie între Orient şi Occident, Corneliu Zelea Codreanu. Ascensiunea și căderea “Căpitanului”.

MARIAN VOICU lucrează de peste 20 de ani în televiziune şi radio. Timp de zece ani a realizat documentare pentru TVR despre comunităţile româneşti – de la istroromâni şi aromâni până la românii de peste Bug şi cei din Federaţia Rusă. Este primul jurnalist român care a filmat în Sudan, Uganda şi Siberia. A realizat Interviurile Europa FM. A fost manager de proiect la Radio România Chişinău.
A primit mai multe premii naţionale şi internaţionale, cel mai recent fiind Medalia de aur din partea Asociaţiei Corespondenţilor ONU, pentru documentarul Exodul: O tragedie siriană. A fost decorat cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios“ în grad de cavaler. Printre cele mai recente filme documentare se numără Torna, torna, fratre! Istoria aromânilor spusă de ei înşişi, Tezaurul României de la Moscova: Inventarul unei istorii de o sută de ani, Serbia după război: În căutarea adevărului. În 2016 publică la Editura Humanitas volumul Tezaurul României de la Moscova. Inventarul unei istorii de o sută de ani.

THIERRY WOLTON, jurnalist de formaţie, este şi scriitor, eseist şi istoric. A publicat mai multe cărţi dedicate relaţiilor internaţionale şi vieţii politice franceze. Manifestă un interes special pentru istoria regimurilor comuniste, atât ca profesor la École Superieure de Commerce din Paris, unde ţine cursuri despre Războiul Rece, cât şi ca autor: Vivre a l’Est, Culture et pouvoir communiste; cu Nataşa Diujeva), La France sous influence. Paris-Moscou, 30 ans de relations secretes, Rouge-brun. Le mal du siecle, Le grand bluff chinois. Comment Pekin nous vend sa „revolution“ capitaliste. În România este cunoscut încă din 1992 graţie volumului KGB-ul în Franţa, care oferă publicului românesc lucrarea lui Wolton despre teribila poliţie politică din Rusia.

HORIA-ROMAN PATAPIEVICI fizician de formaţie, s-a impus pe scena culturală românească prin eseurile şi analizele sale riguroase, erudite, de anvergură intelectuală enciclopedică. A fost preşedintele Institutului Cultural Român, în prezent este preşedintele Artmark. A realizat emisiunea TV Înapoi la argument și revista ID – Idei în Dialog. A susţinut cursuri de istoria ştiinţei şi de istoria ideilor la Universitatea Bucureşti. Este membru al Grupului pentru Dialog Social, membru fondator al Societăţii Academice Române, al Grupului de Cercetare a Fundamentelor Modernităţii Europene și membru de onoare al Institutului Ludwig von Mises – România. Cărţi publicate: Cerul văzut prin lentilă. Zbor în bătaia săgeţii; Politice, Omul recent, Ochii Beatricei, Discernământul modernităţii, Despre idei şi blocaje, De ce nu avem o piaţă a ideilor; Ultimul Culianu; O idee care ne sucește mințile (în colaborare).

Fiecare întalnire dintre cele șapte va fi prezentată de Mirela Nagâț.

Mirela Nagâț e jurnalist cultural de mai bine de cincisprezece ani.
A prezentat și știri la Televiziunea publică, iar de câțiva ani realizează emisiunea Cooltura la TVR1.
În 2013 a primit premiul APTR la categoria interviu pentru dialogul cu laureatul Nobel, Mario Vargas Llosa.

Programul complet al evenimentelor:

Sâmbătă, 24 februarie, ora 11.30
Evenimentul de deschidere.
„Splendoarea Europei“- Prolog cu Horia-Roman Patapievici și Gabriel Liiceanu

Sâmbătă, 24 februarie, ora 17.30
Conferința fizicianului Cristian Presură, „Răspunsul fizicii“, urmată de dialogul cu Vlad Zografi

Duminică, 25 februarie, ora 11.30
Conferința profesorului Victor Ieronim Stoichiță, „Călătorie în iconosferă“, urmată de dialogul cu Andrei Pleșu

Duminică, 25 februarie, ora 17.30
Conferința medicului Martin S. Martin,
„Ce așteptăm de la medicina secolului XXI? “, urmată de dialogul cu Gabriel Liiceanu

Luni, 26 februarie, ora 18.30,
„Sfârșitul globalizării?” – Excelența Sa Hans Klemm, Ambasdorul Statelor Unite ale Americii la București

Marți, 27 februarie, ora 18.30
Conferința istoricului Oliver Jens Schmitt, „România în 100 de ani“, urmată de dialogul cu Marian Voicu

Miercuri, 28 februarie, ora 18.30
„Starea lumii la începutul secolului XXI“, Thierry Wolton în dialog cu H-R Patapievici

Biletele costă 30 de lei iar iar abonamentele pentru toata seria de șapte conferințe Despre lumea în care trăim 150 de lei și sunt în vânzare la casa de bilete și pe site-ul Filarmonicii George Enescu

Comments are closed.